Caută cazare

Calea Victoriei

PE CALEA VICTORIEI, ÎN “MICUL PARIS”

 Dacă doriţi să vă familiarizaţi cu cea mai veche arteră importantă a Bucureştiului, vă recomandăm o plimbarea pe Calea Victoriei. Strada, denumită iniţial Podul Mogoşoaiei, datează din timpurile domnitorului Constantin Brâncoveanu, deci de la începuturile secolului al XVIII-lea. Calea Victoriei porneşte din dreptul cheiului Dâmboviţei şi ajunge până în Piaţa Victoriei. Numele i-a fost schimbat în octombrie 1878, în cinstea victoriei Armatei Române din Războiul de Independenţă împotriva Turciei otomane.

Calea Victoriei reprezintă partea Bucureştiului care redă cel mai bine atmosfera de „Mic Paris”. Primele două clădiri impozante care sar în ochi sunt Muzeul de Istorie a României (construit de arhitectul român Alexandru Săvulescu) şi Palatul CEC (proiectat de arhitectul francez Paul Gottereau) – Calea Victoriei 13, învecinat în prezent cu modernul centru de afaceri „Bucharest Financial Plaza” şi cu Magazinul Victoria, unul dintre cele mai vechi magazine universale din Capitală, restaurat la începutul anilor 2000.

În apropierea Muzeului de istorie, la intrarea în Centrul istoric, se află o adevărată bijuterie arhitectonică – Biserica Stavropoleos (Str. Stavropoleos nr. 6). Ridicată în 1724, în stil brâncovenesc, clădirea a fost complet restaurată în 1904, de către marele arhitect român Ion Mincu. La intersecţia cu Bulevardul Regina Elisabeta se află Cercul Militar Naţional (Str. Constantin Mille nr. 1), clădire în stil neoclasic, construită în 1912, după proiectul arhitectului Dimitrie Maimarola. Pe cealaltă parte a Căii Victoriei se află un adevărat monument al vieţii boeme şi protipendadei Bucureştiului secolului al XIX-lea: Casa Capşa (Calea Victoriei 36). Aici se întâlneau nobilii, vizitatorii străini şi artiştii vremii. Iniţial cofetărie, clădirea este restaurant din 1868, cafenea din 1881 şi hotel din 1886. Renovată la începutul anilor 2000, clădirea a devenit în prezent hotel de 5 stele. Înaintând, se ajunge în Piaţa Palatului (Piaţa Revoluţiei), locul de unde a izbucnit Revoluţia română în Bucureşti. Aici puteţi vedea fosta clădire a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, de unde dictatorul Nicolae Ceauşescu a susţinut ultimul discurs, pe 21 decembrie 1989. Locul este înconjurat de adevărate monumente arhitectonice – Atheneul Român, inaugurat în 1888, unde se desfăşoară din 2 în 2 ani Festivalul Internaţional de Muzică clasică George Enescu (Str. Benjamin Franklin 1-3), fostul Palat Regal, în prezent Muzeul de Artă al României (Calea Victoriei 49-53), Biserica Kretzulescu (Calea Victoriei 47) şi hotelul de 5 stele Hilton Athenee Palace (Str. Episcopiei 1-3).

Palatul Regal a fost iniţial o clădire cu două nivele, ridicată în stil neoclasic de către Prinţul Dinicu Golescu, între 1812 şi 1815. A devenit reşedinţă princiară pe timpul domnitorului Alexandru Ghica (1834 – 1842). În 1927, un incendiu a provocat avarii serioase clădirii, care a fost total refăcută între 1930 şi 1937. Aici a fost reşedinţa regilor României, pornind de la Carol I până la Mihai. În prezent, clădirea găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României. Aici pot fi admirate peste 100.000 de lucrări care aparţin unor pictori şi sculptori celebri, atât români, cât şi străini: Rembrandt, El Greco, Brueghel, Van Eyck, Rubens, Constantin Brâncuşi, Theodor Aman etc.  

Construit în 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron (care a proiectat şi Banca Naţională a României – clădirea veche), Atheneul Român reprezintă una dintre cele mai respectate instituţii culturale ale României şi unul dintre simbolurile Bucureştiului. Aici se desfăşoară în luna septembrie, din 2 în 2 ani, Festivalul Internaţional de Muzică „George Enescu”, eveniment care atrage foarte mulţi turişti străini. Următorul festival de acest fel are loc chiar în acest an (2015), între 30 august şi 20 septembrie. Tot aici îşi are sediul Filarmonica Naţională „George Enescu”.

Dacă vă continuaţi drumul spre Piaţa Victoriei, nu ocoliţi Teatrul Constantin Tănase (Calea Victoriei 33), Teatrul Odeon (Calea Victoriei 40-42), Muzeul Colecţiilor de Artă – fosta Casă Romanit (Calea Victoriei 111), clădirea Uniunii Scriitorilor, unde se află faimoasa Sală a Oglinzilor (Calea Victoriei 133-135), Casa Vernescu (Calea Victoriei 133) şi Palatul Cantacuzino – Muzeul George Enescu (Calea Victoriei 141). De asemenea, tot aici se află una dintre cele mai vechi clădiri de locuit din Bucureşti – Casa Melik – care în prezent este Muzeul Theodor Pallady, unul dintre marii pictori români. Datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, ea este caracteristică pentru arhitectura civilă tradiţională românească prin cerdacul de la etaj, închis cu geamuri, scara interioară din lemn sau acoperişul cu streaşină lată. Casa poartă numele celui mai important proprietar al ei, Iacob Melik, un susţinător al acţiunilor revoluţionare de la 1848 şi autor al lucrării L’Orient devant L’Occident, cel care s-a ocupat de renovarea casei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, păstrându-i stilul original.

Printre elementele pitoreşti ale Căii Victoriei se numără pasajele acoperite Victoriei sau Villacross, care asigură legătura cu alte străzi. Acestea constituie vaduri comerciale care te aruncă în timp, la sfârşitul secolului al XIX-lea, în „Micul Paris”. Macca-Villacrosse este singurul pasaj în accepţiunea occidentală a cuvântului. Inaugurat în 1891, acesta asigură legătura între Calea Victoriei şi Strada Eugeniu Carada.

Calea Victoriei este cel mai important vad comercial al Bucureştiului. Aici puteţi găsi cele mai multe magazine de firmă, precum Gucci sau Emporio Armani, precum şi multe hoteluri de 3-5 stele.



Cautăm apartament


Vă rugăm așteptați, căutăm cele mai bune oferte pentru dumneavoastră!